Scurtă descriere a proiectului.

 Activitatea de procesare a dovezilor ştiinţifice, a bunurilor culturale aparţinând arheologiei ca o sinteză de bază necesară istoriografiei româneşti contemporane a fost şi este încă deficientă la momentul actual. Această activitate este din păcate, slab integrată în cadrul instituţiilor care au atribuţii şi competenţe în repertorizarea şi cercetarea bunurilor culturale. Privitor la repertorizarea şi cercetarea bisericilor fortificate, până acum putem vorbi doar de analiza unor monumente specifice şi probabil că în mod consecvent au avut de suferit atât viziunea generală precum şi diseminarea faţă de un public larg a datelor obţinute din şantierele arheologice şi din istoria artei. În majoritatea cazurilor, informaţia este prezentă insuficient iar lipsa spaţiilor de publicare reprezintă o grijă constantă. Informaţia este transmisă în alb-negru şi nu sunt date linkuri directe de identificare în cadrul câmpului de cercetare, de aceea considerăm drept necesară crearea unei baze de date centralizate care să conţină şi monumente-ruină sau monumente care sunt mai puţin cunoscute chiar şi de către specialişti. Pentru fiecare dintre ei este crucial şi esenţial ca o echipă să călătorească şi să marcheze cu ajutorul unui aparat GPS locaţia fiecărui monument ecleziastic aparţinând bisericilor fortificate din sudul Transilvaniei. Aceste date vor fi corelate cu cele deja cunoscute, cu bibliografia monumentului, sau cu informaţia depozitată în bisericile luterane din Sibiu, Cristian, Mediaş sau Biertan. Datele sunt uşor de obţinut, disponibile într-un timp scurt şi permit o identificare neproblematică a sitului şi a monumentului. De-a lungul timpului au existat mai multe încercări în acest domeniu: de la cercetările lui Treiber în prima jumătate a secolului al XX-lea până la investigaţiile făcute de Virgil Vătăşianu şi inclusiv ultimele sinteze publicate                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       (Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, vol. I, Sibiu, 1998) * * * 800 de ani Biserica a germanilor din Transilvania (sic!), ed. Th. Nägler, Thaur bei Innsbruck.

O nouă abordare a cercetării artei medievale şi în special a arhitecturii romanice este reprezentată de folosirea realităţii virtuale şi a graficii 3D. În prezent, există multe studii şi reconstrucţii 3D aplicate pe Europa; în continuare vom da câteva exemple de studii de cercetare care folosesc realitatea virtuală şi realitatea complementară în domeniul moştenirii culturale: ARCO (Augmented Representation of Cultural Objects - http://www.arco-web.org/ ), ARCHEOGUIDE (Augmented Reality-based Cultural Heritage On-site GUIDE - http://www.archeoguide.intranet.gr/), Ename 974 (http://www.ename974.org/), VOP (Virtual Old Prague - http://www.cgg.cvut.cz/vsp/) etc.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

În România nu au fost efectuate încă cercetări în domeniul arhitecturii şi arheologiei medieval din punctual de vedere al realităţii virtuale. În cadrul acestui proiect dorim să evidenţiem importanţa şi necesitatea aplicării realităţii virtuale şi a graficii 3D pentru arhitectura medievală. Din păcate în România, tehnologia realităţii virtuale se află abia la început. De aceea, există puţine studii care combină rezultatele arheologiei medievale cu cele ale reconstituirilor 3D: M. E. Crîngaci Ţiplic, Z. K. Pinter, M. White, Virtual Reality Reconstruction and Interpretation of the Romanic Rotunda and Medieval Timber and Earthkwork from Orastie (Broos), înZeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 30 /1, 2007, ISSN, 0344-3418, p. 1-6. M. E. Crângaci Ţiplic, M. White, A Virtual Reconstruction of the two Romanic Churches From South of Transylvania. Case Studies at Cisnădioara and Şura Mică Churches, in Acta Terrae Septemcastrensis, VI, 2007 (http://arheologie.ulbsibiu.ro/membri/maria/orastie virtual.htm). Reuşita reconstituirilor virtuale a fost posibilă datorită Marie Curie Training Site pentru Computer Graphics and Virtual Reality (MAVRIC) care îşi are locaţia în Centrul pentru VLSI and Computer Graphics, Departmentul de Informatică, Universitatea din Sussex (Marea Britanie).